Noțiuni de anatomie

Inervația membrului superior este asigurată de plexul brahial, structură formată prin anastomozarea (unirea) ramurilor anterioare ale nervilor spinali C5–T1, desprinse din măduva spinării. Nervul radial se formează din fasciculul posterior al plexului brahial (C5–C8).

Nervul are un traiect descendent, anterior de mușchiul subscapular, trece printr-un spațiu triunghiular situat sub marginea inferioară a mușchiului rotund mare, printre capul lung al tricepsului și humerus. La acest nivel, inervează tegumentul regiunii posterolaterale a brațului, capetele lung și medial ale mușchiului triceps și mușchiul anconeu.

În treimea inferioară a brațului, ajunge lateral de humerus, unde perforează septul intermuscular și pătrunde în loja anterioară. Anterior de epicondilul lateral, se divide într-un ram terminal superficial și un ram profund. Nervul radial inervează motor partea laterală a mușchiului brahial, mușchiul brahioradial, extensorul lung și extensorul scurt radial al carpului, extensorul scurt și extensorul lung al policelui, precum și abductorul lung al policelui, și inervează senzitiv tegumentul feței posterioare a antebrațului.

Ramul superficial inervează senzitiv tegumentul feței posterioare a degetului I, fața posterioară a degetului II până la articulația interfalangiană distală și marginea laterală a feței posterioare a degetului III, până la articulația interfalangiană distală. Ramul profund (numit și nerv interosos posterior) ajunge între mușchii superficiali și profunzi ai lojei posterioare a antebrațului.

Funcțional, nervul radial realizează mișcările de extensie (întindere) a cotului, extensia pumnului, supinația antebrațului, extensia articulațiilor metacarpofalangiene și, parțial, abducția policelui.

Cauze
Nervul radial poate fi afectat:

• În regiunea axilară – la pacienții care folosesc cârje cu sprijin în axilă, neajustate corespunzător pe înălțime;

• La nivelul brațului – după o fractură care interesează humerusul sau în cazul „paraliziei de sâmbătă seara”, când, după un consum excesiv de alcool, pacientul adoarme cu brațul sprijinit pe spătarul unui scaun; poate apărea și printr-un habitus de somn cu potențial compresiv repetitiv, pe o perioadă îndelungată, atunci când pacientul obișnuiește să doarmă cu capul sprijinit pe propriul braț;

• La nivelul cotului – în cadrul sindromului de tunel radial;

• La nivelul încheieturii pumnului, unde nervul are un traiect relativ superficial și poate fi ușor comprimat, ca urmare a purtării brățărilor, curelelor de ceas compresive sau cătușelor.

Manifestări clinice
Pacientul va prezenta, de regulă, hipoestezii (amorțeală) și parestezii (furnicături, înțepături) pe fața dorsală a brațului, antebrațului și mâinii (fața dorsală a primelor trei degete). Nu va putea realiza mișcările de extensie a antebrațului pe braț și a mâinii pe antebraț, rezultând aspectul de „mână în gât de lebădă” sau de „mână căzută”. De asemenea, nu va putea realiza mișcarea de depărtare a degetelor și de efectuare a semnului OK („semnul auto-stopului”). Supinația antebrațului (palma orientată în sus) accentuează durerea și insuficiența mușchilor extensori.

Diagnostic
Acesta este susținut prin anamneză (istoricul pacientului), examenul obiectiv și, uneori, prin investigații paraclinice (studii de conducere nervoasă, EMG – electromiografie, ecografie Doppler, radiografii, IRM), care pot decela etiopatogenia neuropatiei și gradul de severitate al afectării nervului.

Tratament
Programul de recuperare va urmări:

• combaterea durerii prin administrarea de antialgice și antiinflamatoare nesteroidiene;

• ameliorarea durerii, scăderea inflamației locale și refacerea țesuturilor lezate prin fizioterapie (proceduri precum LASER, ultrasunet, CIMF). Seria de proceduri fizicale durează 10 zile, cu frecvență zilnică, efectele favorabile fiind resimțite după primele 3–4 ședințe;

• repozitionarea în poziție neutră cu ajutorul ortezelor, pentru prevenirea contracturii musculare reflexe algice și evitarea instituirii unor posturi vicioase cronice, cu scurtări teno-capsulo-ligamentare, precum și pentru menținerea forței musculare;

• menținerea amplitudinilor de mișcare, a unui tonus muscular adecvat și creșterea forței musculare în porțiunile afectate, printr-un program personalizat de kinetoterapie.

Tratamentul chirurgical este rezervat doar stadiilor avansate, în care există semne de deteriorare nervoasă progresivă, și constă în decompresia nervului.